Avenul din Pobraz este situat în versantul nord-vestic al dealului cu acelasi nume, care se desfasoara între Valea Strivinoasa, la vest, si Valea Izvorului, la est, satul Remeti, comuna Bulz.

Av. Pobraz fost descoperit de catre membrii C.S.A. Cluj-Napoca în anul 1973. Dupa modul in care se desfasoara, el reprezinta, de fapt, o pestera insurgenta dar, din considerente de adîncime i s-a pastrat numele dat de descoperitori.

"Intrarea, destul de impunatoare (6 x 8 m), se deschide la capatul unei vai oarbe, temporar active, al carui curs de apa patrunde într-o sala de mari dimensiuni (25 X 20 m). În general, golul subteran este format dintr-o galerie puternic descendenta, dezvoltata în trepte, în lungul careia se întîlnesc sali monumentale, cu tavane pîna la 20 - 25 m înaltime, separate de galerii, cînd înguste si joase, cînd înguste si înalte, care se termina, de regula, deasupra unor praguri sau puturi, peste care apele formeaza, la viituri, cascade ce rar pot fi evitate. Dupa ultima treapta de 13 m, golul subteran continua cu o galerie slab înclinata, în extremitatea careia apele dispar pentru ultima data. Aceasta se termina cu o sala ai carei pereti sînt captusiti cu un strat de argila, semn ca la viituri ea este complet inundata." - Teo Rusu 1988

În 1995, lucrarile de explorare au fost reluate de catre membrii CSA Cluj. Astfel fața de rezultatele publicate de Teo Rusu (Vezi aici harta - 1988) care indicau o galerie unica de 185m adancime si 353m lungime au pus in evidenta noi sectoare organizate intr-o rețea de 4 active independente dezvoltate pe o lungime totala de peste 1500m si o denivelare negativa de 200m. (Vremir & Kovacs 1996 a,b / Speomond #1, Vremir 1998 / Speomond #3)

Dezvoltat în zona de contact dintre calcarele cretacicului inferior si rocile eruptive, Av. P. scoate în evidenta o serie de diaclaze verticale care au fost exploatate de drenajul subteran si de catre apele de infiltratie la nivelul versantului în care se înscrie. Cu toate ca marcarea cu fluoresceina, efectuata în 1975, nu a reusit, este de presupus ca apele din acest aven revin la suprafata prin resurgenta vaii Strivinoasa (Izvorul lui Davele).

Situatia explorarilor se prezinta in felul urmator:

• Pe activul principal (A1) s-a atins cota de -200 m, depasind prin escalada sorbul final. Galeria devine impenetrabila, fiind ingusta si colmatata cu aluviuni.
• Deasupra Salii Terminus (A1) prin escalada s-a descoperit o sala de prabusiri in care exista  numeroase resturi de frunze si lemne, indicand un posibil acces spre suprafata.
• Pe activul principal, de la cota -65, s-a explorat o retea paralela de puturi (Putul Hostezanului) care coboara pana la -100, unde se intercepteaza un curs activ (A4). Galeria este colmatata in ambele sensuri. Deasupra acestor puturi s-au escaladat o serie de homuri care dau acces la doua sali (Sala de Nisip; Sala Octombrie Rosu), prin care se atinge cota de -18 m, precum si un put prin care se jonctioneaza un alt sector al pesterii (NoviSad). Din Sala OR exista potential
• de ascensiune spre cote pozitive.
• In sectorul NoviSad (activul 2) s-a incercat depasirea  terminusului aval (cota -67,5), activul fiind partial inchis printr-o scurgere stalagmitica. Aparent,
• galeria continua descendent la limita penetrabilitatii. in acelasi sector, la cota -50 m, parcurgand un tronson activ secundar (afluent al A 1), s-a jonctionat cu Galeria principala la nivelul Salii Gotice.
• ln cursul anului 1996 se depaseste terminusul amonte al activului 3 (A3), din Galeria cu Zsolt fiind
• interceptate doua homuri (unul uscat si altul activ) cu inaltimi de 20-25 m. ln anul urmator se ocoleste stramtoarea ce blocheaza inaintarea, si se descopera Galeria Brutal, foarte stramta si intortocheata. ln capatul acesteia s-a ajuns la un horn activ (H. Merlin) de mari dimensiuni (diametrul 7,5 m; inaltimea apreciata peste 70 m). Din baza hornului se fac o serie de escalade
• de 15, respectiv 22 m prin care, pe o parte se ajunge la o sala adiacenta cu posibilitati de continuare. Escaladarea hornului prin spituire (22m) pana acum nu a dus la nici un rezultat aceasta continuandu-se pe cel putin 40 m in acelasi mod.
• Cartarea s-a efectuat in proportie de 70%, explorarea fiind intrerupta in zona aval al activului 2 si
• amontele activului 3.

Avenul este echipat adecvat cu spituri si pitoane, pe tot parcursul galeiiei principale, respectiv in sectorul amonte al activului 3. Sunt necesari cca. 190 m coardii (8m, 2 x 20m, 25m, 3x40m) si 32 amaraje.

1. P5 - (2p) scarita sau coarda 8m. Uscat.
2. P30 -(2S cmc + 2S cp) coarda 35-40 m. La debit mare cascade.
3. P28 -(p+2S mc + 2S cp + 2S fr) coarda 40 m. Uscat.
4. canion descendent (mc cu coarda montata -20m). Uscat.
5. P10-(3S mc + 2S cp+ 1S fr) coarda 20 m. Cascada (ocolire pe stanga).
6. P30 - (2S cmc + 2S cp + 1S fr) coarda 40 m. Partial in cascada.
7. P10 - (1S cmc + 2S cp) coarda 20 m. in cascada
8. P15 -(2p cmc + 2S cp) coarda 25 m. Uscat.

(Se poate folosi varianta cu coarda de 60m in P30 + P10 sau coarda de 45m in P10 + P15).

Explorarea acestei retele deocamdata nu s-a terminat (intrerupt in anul 2000). Nu s-a atins colectorul principal, iar activele superioare (Al-4 + afluenti) se cunosc doar pe anumite tronsoane. Nu este foarte clara oliginea Activului 3, o serie de semne de intrebare Hind ridicate si de Activul 2. Explorarile ar trebui reluate avand in vedere potentialul ridicat al sistemului din Dealul Pobraz (dealtfel extrem de complex, incluzand o serie de cavernamen te dispuse intre zona de contact cu necarstificabilul si resurgenta Davelei).

Sursa:

• Teo Rusu - Monografia Muntilor Padurea Craiului
• Speomond 3
• Speomond #7-8 - 2002-2003