Avenul Gorun este situat în Munţii Aninei pe valea Chinisea între dealurile Tâlva Mică şi Tâlva Mare la 450 m altitudine absolută şi 0 m altitudine relativă.

Din localitatea Oraviţa de lânga Lacul Mare se merge pe drumul care duce la sanatoriul Marila (1,2km) până la prima bifurcaţie de unde se continuă 0,9km pe drumul forestier din stânga trecând pe langă cariera de piatră şi ajungând în şaua Calamata . De aici se coboară circs 400m în direcţia N pe o cărare în valea Chinisea ajungând la o dolină în stânga drumului unde se află avenul, intrarea situându-se în versantul acesteia.

Avenul cu o dezvoltare de 226m şi o denivelare de –103m are o singură intrare orientată spre est , de dimensiuni mici ( 1/0.5m ) aceasta fiind situată într-o dolină de 19-20m diametru. Galeria ce pleacă din intrare pe care se parcurg primii 8m ai avenulului este uşor înclinată şi păstrează dimensiunule intrării până la primul puţ de 7m. De aici dimensinile cavităţii sunt mai mari parcurgându-se cu uşurinţă următorii 20m pe o galerie aproape orizontală până într-un loc puternic concreţionat unde urmează două puţuri de 6m respectiv 12m dispuse pe o diaclază. După aceste puţuri urmează o sală cu săritori consecutive de unde apare şi activul care se pierde la 12m de intrarea în aven într-o peştera de 15m dezvoltare. Se continuă coborarea cu o galerie activă pe intervalul căreia întalnim mai multe săritori de 2 până la 6m. După parcurgerea acestor săritori se ajunge pe marginea puţului cu cea mai mare denivelare 25m şi diametrul de 4m pe care îl urmează şi activul, acest puţ deschizându-se la cota –37m. La baza puţului după o scurtă coborare pe bolovani se ajunge la următorul puţ de 8m din finalul căruia coborârea se continua pe o galerie uşor înclinată care se parcurge târâş prin apă pană la intrarea într-un tub de presiune.Din acest tub de presiune se ajunge direct în ultimul puţ de 9m al avenului. Accesul în acest ultim puţ este destul de dificil . Tubul de presiune cu un diametru de 0,5/0,6m se termină chiar în marginea puţului unde speologul trebuie să stea în ramonaj pentru a-şi monta echipamentul pe coardă. De la baza ultimului puţ, avenul continuă cu o diaclază de aproximativ 10m lungime, până într-o sală de 8/3m unde activul se pierde pe un diverticol colmatat cu bolovani. Din această ultimă sală pleacă o galerie joasă, puternic descendentă până la sifonul final situat la –103m .

Pentru cartarea avenului au fost necesare două ieşiri în teren, echipa de cartare fiind compusă din Ghidel Luchian, Urieş Romeo, Bădescu Bogdan si Ţencuşe Cristian membrii ai Asociaţiei Speologice Exploratorii Reşiţa împreuna cu Chiran Ion, Chiran Iosif şi Roiban Radu membrii ai Asociaţiei Speocaraş Oraviţa. Avenul a fost descoperit în 18 februarie 1996 de către Constantin Creţu de la Asociaţia Speocaraş Oraviţa şi explorat de membrii aceleiaşi asociaţii, fiind cartat de echipa menţionată mai sus în anul 2000.

Sursa: Exploratorii.ro