Pestera este localizata la 1,5 km de comuna Izvoarele, in dealul Consul(333 m) pe versantul drept al vaii Taita. Este situata la 8m altitudine relativa, fata de nivelul de curgere al raului, si altitudinea absoluta de 60m fata de nivelul marii.

Forma piramidala a dealului Consul si inexistenta unor litoclaze de dimensiuni mai mari, permit apelor pluviale scurgerea, fara a fi retinute de vreun obstacol. Calcarul de varsta triasic superior, este acoperit cu o cuvertura de loess pe care se distinge o vegetatie specifica. Aici intanim prima din cele doua pesteri de dimensiune mica, 19m lungime si e dezvoltata pe o singura galerie, aproape orizontala, cu o usoara ascendenta in portiunea de mijloc si ca restul cavitatilor din Dobrogea de N, este de tip fosil. Intrarea are o deschidere de 4m cu inaltimea de aproximativ 1m. Aspectul galeriei de intrare este de palnie ce se ingusteaza, micsorandu-se atat in inaltime cat si in latime dupa 8m. Orientarea acestei portiuni este pe directia 185° SSV. Dupa aceasta portiune galeria isi schimba orientarea spre dreapta 270° V, pentru numai 2m. Tavanul acestei galerii se inalta brusc, la 1,8m permitand o inaintare lejera. Se poate observa o usoara tendinta de ascendenta. Dupa aceasta portiune galeria isi schimba iar directia 160°SSE.

Pe o lungime de 9m, inaintarea intampina probleme datorita latimii ce variaza intre 50 – 30 cm. Pe aceasta galerie ies in evidenta foarte bine nivelurile de curgere ale apei, ceea ce ne indica o curgere cu nivel liber, datorata unei posibile alimentari din interiorul blocului de calcar, un posibil preaplin, in acest caz la exterior s-ar fi putut naste un izbuc. De aici si posibila denumire de P. De la Moara, apa care ar fi iesit putea sa alimenteze cu energie palele unei roti de moara. Acsetea sunt numai concluzi ale trecerii timpului, iar unele dintre ele sunt ipotetice.

Cert este ca formarea acesteia s-a datorat in mare parte litoclazei majore prin care apa s-a croit drum, o diaclaza, asa cum se poate observa din imaginea care ne arata profilul transversal de galerie. Pestera se infunda intr-o galerie perpendiculara de numai 3m, descendenta spre stanga. Tavanul atinge nivelul inferior al stratului pedologic, unde se pot observa radacini ale vegetatiei de suprafata, din acest motiv am concluzionat ca pestera s-a dezvoltat pe directia litoclazelor create in urma microtectonicii locale.

Pardoseala este acoperita cu material clastic de mici dimensiuni. Depozite mici de guano, au fost observate doar in partea mediana, deci cavitatea nu prezinta un interes major pentru fauna troglofila. In peretii galeriei sunt sapate „lingurite”(mici scobituri realizate in pereti, tavan sau pardoseala galeriei), dovada a excavatiilor produse de apa care a antrenat in curgerea ei material clastic cu ajutorul careia a reusit micile sculptari. In afara apei de condens, nu mai intalnim al agent dizolvant pe tot parcursul galeriei, aceasta ne indica usoare forme de speleoteme-coralite pe tavanul galeriei spre capatul pesterii.

Aceasta a fost si inca mai este adapost pentru ciobanii din partea locului, ba chiar se spune printre sateni ca ar fi locuit in ea un calugar in timpul lui Mircea ce Batran.

De la nivelul raului pana la intrare este necesar sa urcam 400 m o panta de aproximativ 45°, in timpul anotimpurilor ploioase sau al iernilor cu zapada, este mai greu accesibila, solicitarea la efort fiind mai mare. Pestera nu prezinta in general dificultati de inaintare, exceptand portiunea terminala, ingusta. Sunt necesare sisteme de iluminat si echipament specific.

Sursa : Prof. Niculae Dobrescu