C.S. "E. Racoviţă" Cluj, 1981

"Se găseşte amplasat pe Dealul Stâlpului, fiind golul carstic de cele mai mari dimensiuni din zonă. Intrarea avenului, de formă aproximativ circulară, cu diametrul de 3 m, este situată la altitudinea cea mai mică de pe Dealul Stîlpului. Puţul de acces se deschide sub forma unei pîlnii de pământ ce se strîmtează după 3 m. Prin îndepărtarea rădăcinilor şi a unei porţiuni din perete s-a putut depăşi porţiunea de 1 m ce formează strâmtoarea 1, pentru ca după alţi 3 m puţul să se colmateze. Dopul de pământ nefiind însă substanţial, s-a îndepărtat, lâsînd, după spargerea a două limbi de stâncă consecutive, posibilitatea depăşirii strîmtorii 2. De aici avenul are un diametru de 3-4 m, pereţii fiind acoperiţi în mare parte cu argilă. Acest aspect se schimbă brusc după cota -15. Pereţii se îndepărtează foarte mult, puţul deschizîndu-se în clopot. Este evidentă acţiunea puternic corozivă a apei, la fel ca în Avenul 13 şi Avenul "Duţu Chiorean". După 46 m puţul se termină într-un sol mlăştinos. La ape mari, se formează aici o baltă. Cîţiva metri mai departe galeria coboară (pantă de 70°) conducînd într-o sală cu inălţimi de 10 m. In partea dreaptă a sălii, după un colţ, un horn de 22 m debuşează în puţul de acces. In stînga sălii, deschiderea puţului 2 este foarte mică, motiv pentru care intrarea se face printr-o spărtură făcută de noi. Acest puţ de formă tronconica cu baza mare jos, fără a avea dimensiunile primului, este mult mai plăcut vederii, lamele de calcar ostile fiind înlocuite de forme rotunjite. La jumătatea celor 20 m de coborîre se afla un balcon de mici dimensiuni (0,7. x 1,5 m).

După coborîrea puţului 2 ne aflăm pe o galerie orizontală. In podeaua acesteia 3 puţuri ce se unesc duc după coborîrea celor 10 m şi a încă 2 m la cota -81,7 m, terminusul din iunie 1982. Revenim la galeria orizontală care, deşi scurtă, mai permite accesul în alte 3 puţuri. Un puţ din peretele galeriei la 3 m de podea este necercetat iar celelalte 2 reprezintă practic continuarea galeriei. In această galerie se găsesc depozite aluvionare. După 4 m cele 2 puţuri se unesc formînd unul singur care se lărgeşte la bază. Pe pereţi apar şiroiri de apă care se organizează de îndată ce ajung la orizontală, într-un curs permanent care si-a săpat în timp un canal de scurgere. Acum galeria se bifurcă. Ramificaţia dreaptă este însoţită de cursul activ, înaintarea se face pe ramura stînga, după cîţiva paşi reîntîlnindu-se activul. Argila este prezentă din abundenţă. Aici începe puţul următor, de 10 m ce se lărgeşte pe măsura coborîrii. Pe perete o frumoasă scurgere parietală, peste care se prelinge apă provenită din sens aproximativ opus celui din care venim, ne încîntâ privirile. Coborîrea se face prin cascada rezultată din cursul de apă format pe puţul 3. Continuarea se întrevede pe cursul apei fiind însă necesară spargerea unui baraj parietal. După ce a fost spart acest obstacol un grătar de stalagmite ne-a oprit înaintarea."

In anul 2023 dupa multe ture de periere a zonei, Clubul de Speologie Cristal localizeaza avenul si incepe lucrarile de largire a galeriilor de la baza putului si tarasiului final. In Februarie 2024 dupa doar cateva ture de derocare denivelarea avenului creste de la -91m la -175m cu reale posibilitati de intrare in mult visatul sistem Vida.

Sursa:

• Szilágyi, Á. 1983, Speotelex nr. 2, CJS Cluj, p.19-22.
• Popa, C., Moldovan, D., Rusu, T. (1984). Observaţii asupra zonei carstice Jofii Merişorului, M. Pădurea Craiului. Peştera - Buletinul CSER Cluj, nr.1, pag. 59-78.