Localizare:

Dealul Svinecea Mică, versantul drept al pîrîului Rudărica Mică, la 820 m altitudine absolută şi 6 m altitudine relativă.

Intrarea este de dimensiuni mici continuînd cu o galerie descendentă, la început de 0,3 m înălţime, apoi de 2 m, printre blocurile mari de calcar de 2-3 m. Se ajunge la puţul cascadei de 10 m unde interceptăm primul curs de apă ce iese din prăbuşiri. Al doilea curs iese la 4 m mai jos, dintr-o fisură. Tot deasupra puţului, o galerie îngustă, dar înaltă, de 20 m lungime se termină în colmataj de aluviuni. De la baza puţului, pe dreapta, o galerie fosilă scurtă se uneşte după 8 m cu galeria activă care începe tot de la baza puţului cascadei. La început aceasta este descendentă la 20°, apoi în medie la 10°, înălţimile fiind între 0,5 şi l ,2 m, lăţimile între l şi 2,7 m. După 25 m se ajunge la o bifurcaţie de unde pornesc trei galerii: galeria Activă în stînga, o galerie de 10 m lungime la mijloc şi galeria Contactului în dreapta. Urmînd galeria Activă ajungem la puţul de 1,2 m, după care galeria îşi schimbă înfăţişarea avînd înălţimi între l şi 5 m şi lăţimi între l şi 3 m, pînă la o nouă bifurcaţie. De aici pornesc două galerii, în final impenetrabile, cea din stînga activă iar cea din dreapta fosilă. Pe galeria Contactului ajungem urcînd o săritoare de 1,8 m după care străbatem 5 m printre prăbuşiri. De aici coborîm pe o galerie înaltă de pînă la 4 m, trecem de prima săritoare de l m, apoi ne strecurăm printre stalactitele din care apa curge permanent; coborîm o nouă săritoare de 2 m şi ajungem pe o galerie aproape orizontală pe ultimii 7 m, cu lăţime medie de 0,6 m şi înălţime de 0,4 m. Explorarea se opreşte în galeria plină pe jumătate cu noroi; de dincolo se aude un nou curs de apă.

Istoric

Avenul a fost cunoscut de muncitorii forestieri din zonă. Mihail Suru a efectuat o primă explorare pînă la puţul Cascadei. I s-a alăturat apoi Alfred Balogh, Bogdan Bădescu, Oţelaru Alin. Explorarea a fost continuată pe galeria Activă şi galeria Contactului.În a doua explorare, echipa formată din Balogh şi Suru a continuat pe galeria Activă încă 30 m, în timp de Bădescu şi Puiu au început ridicarea topografică a avenului.În a treia explorare, Bădescu, Borca, Heinz, Nania şi Suru au terminat ridicarea topografică, au descoperit noi galerii şi o posibilă continuare pe galeria Contactului, acolo unde se aude un curs de apă.MorfologieÎn afară de primii 15 m ai avenului unde este o zonă de prăbuşire şi colmatare restul galeriilor sînt formale la contactul dintre calcare şi gresii. Pe galeria Contactului, învecinarea litologică are o înclinaţie de 20°, galeria formîndu-se în jumătatea de jos în calcarele care au fost dizolvate iar în jumătatea de sus în gresiile care prin alterare s-au prăbuşit formînd golul. Pe galeria Activă contactul are înclinaţie între 50° şi 80°; în peretele estic sînt calcare, în peretele vestic sînt gresiile puţin alterate, poziţionarea lor nepermiţîndu-le prăbuşirea şi implicit mărirea golului.

Din punct de vedere tectonic galeriile sînt formate pe patru direcţii principale, orientarea generală a reţelei subterane fiind NS. Pe galeria Contactului fractura principală este verticală iar pe galeria Activă fractura bănuită a fi falie este oblică. Galeriile au în general lăţimi între 0,8 şi 3 m şi înălţimi între 0,6 şi 5 m. Pe galeria Activă formele de eroziune sînt reprezentate prin nivele de curgere iar pe galeria Superioară prin septe de tavan. Analiza probei de apă din galeria Activă: pil = 7,3; bicarbonat = 281 mg/l; cloruri = 0,7 mg/l; calciu = 48 mg/l; magneziu = 26,4 mg/l; azotaţi = 11,8 mg/l; azotiţi = 0,07 mg/l; amoniu = 0,0 mg/1; duritate totală = 12,9 mg/l.

Geologie

Avenul este format la contactul dintre calcarele litografice cu silexuri de vîrstă beriasian, valanginian, haulervian şi gresie. Gresia este compactă, cu porozitate ridicată, de culoare cenuşie gălbuie. Fragmentele minerale sînt legate cu un ciment ceruginos - carbonatic. La analiza microscopică făcută de I.P.E.G. Caransebeş s-a constatat o textură psamitică şi structură mecanică. Constituenţii mineralogici sînt fragmente subangulare de cuarţ, feldspaţi, lamele izolate de muscovit. În compoziţia rocii mai apar şi minerale grele: zircon şi turmalin. În depozitul aluvionar mai apar: calcar micritic, calcarenit şi amfibolit,.SpeleotemeDeoarece avenul este într-o perioadă activă speleotemele sînt rare: scurgeri parietale şi de planşeu, stalactite, stalagmite, gururi.Depozite de umplutură constau în argile, galeţi de calcar şi gresie şi aluviuni alohtone provenite din şisturile cristaline de pe dealul Svinecea Mare.ClimatologieAvenul avînd un curs activ şi numeroase infiltraţii are o umiditate relativă de 100% iar temperatura aerului de 6°. Curenţii de aer sînt insesizabili.

Biospeologie

Din acest punct de vedere avenul este foarte sărac, detritusul vegetal existînd numai în zona intrării. Cîteva exemplare de lilieci Myotis Myotis populează avenul în perioadele de secetă.

Bibliografie: Nicolae Anastasiu - Petrologie sedimentară*** foaia topografică Svinecea Mare, 1:25000*** foaia geologică Svinecea Mare, 1:50000

Sursa:

Bădescu, B., Suru, M. 1994. Avenul Rudărica(munții Ălmaj). Ministerul Tineretului si Sportului Cercetări de speologie, vol. 2, pag. 8-9.