Peştera Cociului (P. din Valea Brădeştilor, P. Soacrei sau P. Babei) este situată în depresiunea de captare carstică de la Ponoare, comuna Bratca.

Intrarea, orientată spre sud-est, este reprezentată printr-o deschidere de 3 X 2 m care apare, într-un „fund de sac", în versantul stîng al văii primare ce continuă, spre dreapta, pînă în Valea Ponorului. Cursul de apă sub acţiunea căruia s-a format este azi temporar-activ, străbate, la început, o galerie puternic descendentă, relativ joasă, cu numeroase repezişuri şi cascade, şi dispare la capătul acesteia, printr-o strîmtoare greu accesibilă (0,5 x 0,4 ni) care a făcut pe mulţi exploratori să renunţe la înaintare. Dincolo de aceasta se pătrunde într-un sistem de trei săli, cu numeroase prăbuşiri, dintre care, cea mai mare (30 X 25 x 20 m) adăposteşte un con de dărîmături acoperite cu argilă. Din celelalte două săli extreme se ajunge, prin intermediul unor puţuri, la cele mai coborîte cote atinse pînă în prezent în această peşteră (-73, -83 şi -84 m). În tot lungul peşterii, dar mai ales în sectoarele înguste, se remarcă un puternic curent de aer ce ventilează golurile carstice, încă necunoscute, dintre. Peştera Cociului şi Peştera cu Apă de la Bulz (H. KESSLER, 1944, T. RUSU, 1976, T. VADEANU, 1981).

Sursa:

• Vădeanu, T. (1981). Peştera Cociului (Munţii Pădurea Craiului). Carst - Anuarul C.S. Cepromin Cluj-Napoca, nr. 1, pag. 11-13.
• Rusu, T. (1988). Carstul din Munţii Pădurea Craiului. Ed. Dacia, Cluj, 254 p.
• Speomond (2004-2005), nr. 9-10. Stiri interne , pag. 48.