Peștera de la Fânațe

Peștera de la Fânațe

Munții Bihor

Sinonimi: Funcsai barlang, Fonohazi barlang

Pestera se afla in V.Bulzului la o altitudine de 560m si are 3 intrari.

Peştera de la Fânaţe este constituită în principal dintr-o galerie aproape rectilinie, lipsită de ramificaţii, a cărei lungime cunoscută însumează 300 m şi care oferă în cea mai mare parte a sa dimensiuni considerabile, ajungând la 15-20 m în lăţime şi la 10-25 m în înălţime. Podeaua, în general orizontală, este formată dintr-un strat gros de argilă acoperită cu pietre şi, spre fund, cu fragmente de crustă stalagmitică. În acest important depozit de umplutură s-au concentrat numeroase resturi scheletice ale ursului de cavernă care, prin degradare progresivă, au dus la constituirea unui humus bogat în compuşi fosfatici. Pereţii sunt în bună măsură concreţionaţi, dar majoritatea formaţiunilor au avut, din păcate, de suferit în lungul răstimp de când peştera este vizitată de turişti. După un pasaj mai strâmt, galeria principală ia sfârşit într-o sală ocupată în parte de blocuri prăbuşite, din latura dreaptă a căreia se poate ajunge într-un scurt sistem de galerii superioare, astfel încât lungimea întregii reţele subterane se ridică la 450 m. 

Pestera de la Fânaţe

Această peşteră se numără şi ea printre cavităţile intrate de multă vreme în inventarul speologic. Descrisă sau menţionată pe rând de E. Nedeţky (1774), A. Schmidl (1863), E. Bokor (1921), Z. Schreter (1922-1925), R. Jeannel şi E. Racoviţă (1929), ea a devenit cu timpul un obiectiv bine cunoscut din punct de vedere ştiinţific şi turistic. Ca urmare, o găsim deseori citată în lucrările de specialitate, mai ales de factură bio-speologică, dar şi în literatura pentru turism referitoare la Munţii Apuseni.

Bibliografie. R. Jeannel şi E. Racoviţa (1929), M. Bleahu şi S. Bordea (1967, 1974), M. Bleahu şi col. (1976), L. Vălenaş şi col. (1977).

Localizare şi căi de acces: înainte de comuna Nucet, la kilometrul 8 al şoselei DN 75, Crişul Băiţa primeşte pe dreapta apele Văii Bulzului. Un drum de ţară, accesibil în parte şi mijloacelor auto, urcă pe această vale preţ de 2 km, până într-o poiană unde se întâlnesc trei viroage, dintre care doar cea din mijloc adăposteşte un pârâu modest, în capătul de jos al poienii începe o potecă ce urcă pe versantul viroagei din dreapta, numita Sodolul Plopului, până deasupra unui prag abrupt. Aici, tot în latura dreaptă, începe o cărăruie care se întoarce către gura văii, câştigând în continuare în înălţime până deasupra poienii. La foarte puţin timp după intrarea în pădurea de fagi, la o altitudine de 560 m, apare deschiderea înaltă şi largă a Peşterii de la Fânaţe.

Sursa:

  • Marcian Bleahu - Monografia Muntilor Bihor Vladeasa
  • Pesteri din Romania - Ghid Turistic - T.Orghidan
Judeţ
Bihor
Rocă
Carbonatice
Dispărută
Off
Altitudine
560
Dezvoltarea
450
Denivelarea totală
30
Denivelare negativă
0
Importanţă ştiinţifică
Importanţă biospeologică
Prezenţa ursului de cavernă
Bibliografie/Resurse atașate - accesibile utilizatorilor cu medalionul "Administrare resurse private"
[Articol/ Extras] Brijan Petre. (1982). Fenomene endocarstice în zona Valea Bulzului - Fînațe (Bihor) CARST Nr.2. p. 54-60 p. 59-60