Peştera de la Stracoş este situată în versantul stîng al Văii Peşterii, afluent de stînga al Văii Stracoşului, la circa 2 km sud-vest de satul cu acelaşi nume, comuna Drăgeşti.

Prima semnalare a peşterii este făcută de A. SCHMIDL (1863). V. FEŞNIC (1969 şi 1970), o descrie şi o cartează pe 670 m, iar în 1978, N. Paul, I. Corba şi A. Strugăreanu forţează înaintarea şi reuşesc să iasă la suprafaţă prin intrarea dinspre amonte. În acelaşi an, L. Valenaş, N. Paul şi N. Sasu realizează harta peşterii pe o lungime totală de 965 m (L. VĂLENAŞ şi GH. DRÎMBA, 1978).

Pestera este formată dintr-o galerie unică, de străpungere, cu două intrări, una în amonte şi alta în aval, situate, la o distanţă aeriană de 423 m una de cealaltă. Intrarea dinspre amonte, foarte strimtă (0,3 X 0,4 m), se află într-o dolină cu diametrul de 10 m. dezvoltată la nivelul albiei văii amintite. Golul subteran este reprezentat printr-o galerie temporar-activă de 788 m lungime, cu o pantă foarte mică, cu desfăşurare meandrată şi cu secţiuni ce variază între 0,6 - 5,0 m lăţime şi 0,5 - 4 m înălţime. În general, ea este greu accesibilă din cauza lacurilor cu apă aparent stagnantă şi numeroase strîmtori. Prezintă tavane dezvoltate în lungul feţelor de strat, nivele de eroziune, marmite, hornuri în care se adăpostesc numeroase colonii de lilieci, cîteva tronsoane de galerii fosile, superioare, şi mai multe sectoare bogate în speleoteme. După 788 m de la intrarea dinspre amonte, galeria principală răzbate la suprafaţă, în versantul stîng al văii amintite, printr-o deschidere de 9 x 4 m, suspendată cu circa 15 m deasupra albiei actuale. Din această cauză, cursul de apă schiţează, la ieşirea din peşteră, cîteva cascade după care se varsă în Valea Peşterii.

Sursa: Rusu, T. (1988) - Carstul din Munţii Pădurea Craiului. Ed. Dacia, Cluj, 254 p.

Articole:

• Onac, B.P., Bengeanu, M. (1992). Phosphate minerals in few caves from Padurea Craiului mountains (Romania) (Preliminary note). Nymphaea, XXII, 23-28.
• Gafencu, M., Onac, B.P. (2000). The mineralogy of phosphate speleothems in selected caves from Pădurea Craiului Mountains (Romania). Nymphaea, XXVIII: 5-13.