Cavitatea prezintă interes din punct de vedere faunistic (colonii de lilieci), arheologic şi paleontologic. Dispariţia unor colonii mari de Rhinolophus mehelyi (5000 de indivizi), înregistraţi în 1955, arată faptul că aceată cavitate este supusă unui flux tusitic necontrolat. 

+

V. Visterna, vers. dr;

Surse:

• Ţintea, V. (1992). Cercetări Speologice, v. 1, pag. 11-13. 
• Catalogul Sistematic al Peşterilor din România '81
• Bleahu, M., Decu, V., Negrea, S., Plesa, C., Povara, I., Viehmann, I. (1976). Peşteri din România, 415 p.
• Giurgiu, I. (2010). Revista Natura Romaniei
• Dumitrescu M., Tanasachi J., Orghidan T. (1958), Peştera de la Gura Dobrogei, Anuarul Comitetului Geologic, vol 31, p 461-483
• Măntoiu D, Ş., Mirea I, C., Burlacu L. (2012), GIS based analysis of the hibernation preferences for several bat species from the Gura Dobrogei Cave (Romania), International Zoological Congres of ”Grigore Antipa” Museum, p.92
• Lauritzen, S.E., Onac, B.P. (1995). Uranium-series dating of some speleothems from Romanian caves. Theoretical and Applied Karstology, 8, 25-36.

Articole de interes - metode de cartare în cavitate - Cristian Flueraru, 2006

http://www.geo-spatial.org/tutoriale/investigare-retea-speologica