Situată la obirşia Cascadei, este o peşteră debitoare de seuraplin. Primii 6m. ai peşterii reprezintă străpungerea la zi in lungul unei fisuri modelată de curgere liberă. Galeria continua apoi pe o diaclaza orientată NV-SE, cu o inclinare de 45°NE ; coborand o diferenţă de nivel de 4 metri, pe următorii 6m lungime.

In această porţiune, formarea in regim inecat al galeriei este pregnantă, pereţii fiid modelaţi de linguriţe de coroziune, marmite perietale iar îi partea finală se observă tendinţe de septare.

După 30 m de la intrare se intaleste activul. Apa umple, la un nivel de 1 - 1.5m, o galerie de 0.5 - 0.6m lătime, lasand un spatiu liber de circa 1.5m (situatia la 16.05.1981).

Cercetand peştera la 27.03.1977, la prima strangulare - 4m de la intrare - a fost întalnita oglinda linistita a apei ce se scurgea spre ieşire. După 6m peştera parea impenetrabilă.

Nivelul scăzut al apelor din mai 1981, a pemis cartarea peşterii pe 38m cu denivelare negativa de 5m ( nivelul activului la 26.05.1981, faţă de intrare).

Raportat la actuala exurgenţă,situată in aval de intrarea peşterii cu 30 m., şaneele unor nivele mai scăzute ale apelor din peşteră sunt in parte limitate (1.0 - 2.0 m, maximum). 

Arieşul Mic, vers. dr., alt. relativă 250 m

C.S. Zarand Brad, 1981

Sursa:

• Bosdoc, T. (1981). Observatii preliminare asupra drenajului de nord al platoului Poieni. Carst - Anuarul C.S. Cepromin Cluj-Napoca, nr. 1, pag. 5-10.
• Goran, C. (1982) - Catalogul sistematic al peșterilor din România 1981.