Peştera Taurului este situată în versantul nordic al culmii Scaunul Craiului, la capătul dinspre aval al unei văi oarbe, la care se poate ajunge prin Valea Groieşului, afluent de stînga al Văii Vida.

Pestera Taurului a fost descoperită şi semnalată de T. RUSU (1977) iar apoi explorată şi cartată, în 1981, de către membrii Cercului de speologi amatori „Crysis" din Oradea.

P. T. se deschide la contactul dintre conglomeratele şi gresiile cuarţitice liasice, larg răspîndite pe culmea amintită. Ea se dezvoltă în calcare tithonice, aduse în contact anormal cu formaţiunile liasice de-a lungul unei falii orientată de la sud-est la nord-vest. În ansamblu, ea reprezintă un ponor clasic, aflat la baza unui abrupt calcaros de peste 15 m înălţime. Intrarea (3 x 10 m), orientată spre sud, se găseşte într-un culoar carstic, ciuruit de doline, în care pătrunde o vîlcea temporar-activă, din ce în ce mai adîncă. Curînd după intrare se dezvoltă un complex de galerii etajate care evocă o activitate hidrologică deosebită. Galeria de acces, puternic descendentă, debuşează într-o galerie principală, dezvoltată pe direcţia faliei şi a culoarului carstic amintit, închisă, atît în amonte, cît şi în aval, prin cîte un sifon. În extremitatea sudică a galeriei din zona sifonului II se găseşte un al treilea sifon, spre care se îndreaptă, după toate probabilităţile, apele din galeria de acces. Cum cele trei sifoane se găsesc la cote aproximativ egale, este de presupus că ele marchează nivelul piezometric al apelor din reţeaua de goluri carstice existente în acest masiv calcaros. Este cît se poate de evident că P. T. s-a format sub acţiunea apelor dintr-un organism fluviatil ce confluează, în subteran, cu cele ce se infiltrează prin dolinele ce marchează culoarul carstic dintre Părşoaia şi Valea Groieşului şi că descărcarea acviferu-lui din această zonă are loc prin Izbucul Groieşului, care reprezintă şi resurgenţa cursurilor de apă captate în subteran prin Ponoarele din Groapa Prislopului.

Sursa:

• Rusu, T. (1988) - Carstul din Munţii Pădurea Craiului. Ed. Dacia, Cluj, 254 p.
• Goran, C. (1982). Catalogul sistematic al peşterilor din România 1981.